Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 21-Jun-2009

Curtea Brancoveneasca de la Potlogi, costruita in 1698, este imprejmuita din trei parti de un zid inalt de caramida cu laturile de 300 pe 118 metri.
Intrarea se face printr-o poarta monumentala, arcuita, incadrata de incaperi pentru corpul de garda.
De-a lungul zidului de fatada erau insirate locuintele personalului, iar in coltul de sud-est se afla o bucatarie care a fost daramata.
Curtea era impartita in trei parti: una pentru personalul domnesc, a doua pentru osteni, iar cea de a treia curte, dinspre lac, era numai pentru familia domneasca.
Ruinele casei vechi boieresti si biserica "Sf. Dumitru" se pot vedea in partea dreapta a intrarii.
Au fost construite de Constantin Brancoveanu in 1683. Biserica are ziduri groase, doua turle octogonale si un pridvor inchis.
Peretii exteriori zugraviti in alb, prezinta sub streasina un brau de firide, iar ferestrele sunt incadrate cu profilatura fina, in stil gotic.
Vechea fresca din pronaos, reprezentand pe voievodul ctitor cu familia sa, a fost scoasa la iveala cu ocazia reparatiilor facute in 1915.
Palatul ridicat in 1698 intr-o forma dreptunghiulara, avea initial patru scari exterioare, dintre care cea principala urca la foisor.
Parterul era format dintr-o mare pivnita boltita, cu o loggie in partea nordica.
Pivnita este monumentala, cu o bolta in calota sprijinita pe un stalp masiv de zidarie.
Etajul cuprindea dormitoarele si salile de receptie, avand in centru, pe latura nordica, o a doua loggie.
Cele trei camere din dreapta, pe latura estica, constituiau apartamentul doamnei, spre vest erau amenajate camera de lucru si dormitorul domnitorului, iar intre ele marele salon de primire a oaspetilor.
O loggie mare, cu coloane si capiteluri de piatra sculptata, ocupa partea centrala a fatadei, opusa intrarii principale, ca la Mogosoaia.
In mijlocul cladirii, inconjurata de incaperile descrise, era camera chelarului, unde se pastrau haine, arme, piese de harnasament, covoare, lenjerie si obiecte de pret - argintarie, carti rare, icoane.
Stucaturile colorate, alcatuind un foarte interesant sistem decorativ, le gasim partial distruse si decolorate la colturile cladirii si la ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pisania din foisor, incastrata in perete, cuprinde o inscriptie si un medalion cu stema Tarii Romanesti, prinse intr-un chenar floral.
Dupa uciderea voievodului, la 15 august 1714, palatul a fost devastat si s-a ruinat. In 1915 s-au facut lucrari de restaurare.  
 ( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )